-->
l câs de sanitât al mostre ben la porositât dal confin jenfri Italie e Jugoslavie daspò de vuere. La mobilitât e lave in dutis dôs lis direzions, sodisfasint lis dibisugnis sedi dai singui sedi des istituzions talianis e jugoslavis. Cirî jutori medic in Jugoslavie al jere comun, soredut jenfri oms e feminis slovens pro-jugoslavie de zone assegnade ae Italie tal 1947. Par lôr e jere une oportunitât preziose par ricevi curis medichis inte lôr lenghe o par vê servizis che no si cjatavin in Italie. Cheste pratiche e je stade sburtade dai miedis talians che a lavoravin tal sisteme sanitari sloven e che a son diventâts un pont di riferiment par tancj pazients talians. Sfuarçs compagns a son stâts fats ancje dai miedis di Triest e di Gurize, che a mantignivin amiciziis strentis e contats professionâi cui lôr coleghis in Jugoslavie.
A chest rivuart, al è di notâ che il spazi jugoslâf al jere une vore plui favorevul di chel talian pai dirits riprodutîfs des feminis. A la fin dai agns sessante dal 1900, e je stade creade une rêt di centris di consulence pes feminis in citâts slovenis come Nova Gorica, Sežana, Koper e altris. Lis feminis de bande taliane dal confin si son rivoltis a chestis struturis par cjatâ contracetîfs in maniere legâl. A podevin ancje lâ tai centris sanitaris pal abort, che al jere stât legalizât in Jugoslavie intal 1952 ma vietât in Italie fin tal 1978.
Boris Cibic (1921-2024), cardiolic sloven di Prosec/Prosek, dongje di Triest, che al lavorave tal ospedâl dal dotôr Peter Držaj a Lubiane daspò de seconde vuere mondiâl. Si ere formât in maniere professionâl a Amburc e a Londre e al à partecipât a riunions professionâls tal so Paîs e tal forest. Al veve stabilît ancje contats strents cui cardiolics di Triest.
L’ospedâl Valdoltra a Ankaran/Ancarano al jere, tal imprin, une struture specializade in tubercolôs dai vues, daspò in ortopedie. Al jere ancje impuartant par tancj pazients de regjon di Triest.