Marta Verginella

SANITÂT

Servizis sanitaris

I

l câs de sanitât al mostre ben la porositât dal confin jenfri Italie e Jugoslavie daspò de vuere. La mobilitât e lave in dutis dôs lis direzions, sodisfasint lis dibisugnis sedi dai singui sedi des istituzions talianis e jugoslavis. Cirî jutori medic in Jugoslavie al jere comun, soredut jenfri oms e feminis slovens pro-jugoslavie de zone assegnade ae Italie tal 1947. Par lôr e jere une oportunitât preziose par ricevi curis medichis inte lôr lenghe o par vê servizis che no si cjatavin in Italie. Cheste pratiche e je stade sburtade dai miedis talians che a lavoravin tal sisteme sanitari sloven e che a son diventâts un pont di riferiment par tancj pazients talians. Sfuarçs compagns a son stâts fats ancje dai miedis di Triest e di Gurize, che a mantignivin amiciziis strentis e contats professionâi cui lôr coleghis in Jugoslavie.

A chest rivuart, al è di notâ che il spazi jugoslâf al jere une vore plui favorevul di chel talian pai dirits riprodutîfs des feminis. A la fin dai agns sessante dal 1900, e je stade creade une rêt di centris di consulence pes feminis in citâts slovenis come Nova Gorica, Sežana, Koper e altris. Lis feminis de bande taliane dal confin si son rivoltis a chestis struturis par cjatâ contracetîfs in maniere legâl. A podevin ancje lâ tai centris sanitaris pal abort, che al jere stât legalizât in Jugoslavie intal 1952 ma vietât in Italie fin tal 1978.

Exhibition image

Personis

Personis

Boris Cibic (1921-2024), cardiolic sloven di Prosec/Prosek, dongje di Triest, che al lavorave tal ospedâl dal dotôr Peter Držaj a Lubiane daspò de seconde vuere mondiâl. Si ere formât in maniere professionâl a Amburc e a Londre e al à partecipât a riunions professionâls tal so Paîs e tal forest. Al veve stabilît ancje contats strents cui cardiolics di Triest.

© Društvo za zdravje srca in ožilja Slovenije

Lûcs

Lûcs

L’ospedâl Valdoltra a Ankaran/Ancarano al jere, tal imprin, une struture specializade in tubercolôs dai vues, daspò in ortopedie. Al jere ancje impuartant par tancj pazients de regjon di Triest.

© Arhiv Republike Slovenije, autôr: Igor Bervar
Lûcs image

Pratichis

Pratichis

Left Image
Right Image
Tancj membris de resistence antifassiste, che a vevin malatiis diferentis, a son stâts curâts in Jugoslavie dopo dal 1945. Mara Samsa (1906-1959), insegnante, scritore e publiciste di Triest, e je stade curade a Sežana e a Golnik pe tubercolôs. © Narodna in študijska knjižnica, Trst / Biblioteca nazionale slovena e degli studi, Trieste
Pagjine dopo
ERC logo Open borders logo ZRS logo
OPEN BORDERS: Cold War Europe Beyond Borders. A Transnational History of Cross-Border Practices in the Alps-Adriatic area from World War II to the present
The OPEN BORDERS project is funded by the European Research Council under ERC 2021 Advanced Grant funding scheme / ERC Grant Agreement n. 101054963; Copyright © 2025 Open borders Privacy & Cookies